Fă cadou 
un copăcel
Daruiește-ți ziua de naștere
logo-plantam-fapte-bune@2x

Pădurile noastre - o imagine de ansamblu a acțiunilor Plantăm fapte bune în România

De 8 ani plantăm din și cu dragoste pentru natură. Pentru că acțiunile noastre au la bază implicarea voluntarilor, am realizat o radiografie a pădurilor plantate împreună.

La Cozieni, în județul Buzău, atât puieții de mojdrean, cât și cei de stejar pufos plantați în 2017, sunt în grafic (o parte dintre puieții de mojdrean aveau deja creșteri de 10-15 cm). Se preconizează că va fi o cultură de succes. Și aici există o diversitate de puieți de arbuști (măceș, porumbar) rezultați din regenerare naturală, puieți care se vor extinde și vor acoperi solul, protejându-l și armându-l prin sistemul de rădăcini, stopând în scurt timp procesele incipiente de alunecare de a terenului.

La Ulmu, în județul Călărași, puieții de salcâm au înălțimi medii de 3-4 m. Tânăra pădure reprezintă deja un loc de adăpost pentru speciile de păsări din zonă. O parte dintre puieți au început deja să fructifice.

La Jegălia, în județul Călărași, puieții de salcie albă, plantați în 2017 sunt într-o stare de vegetație bună. Parcela plantată în 2015 se prezintă impecabil, fără goluri în cuprinsul ei, talia medie a puieților fiind de peste 3 metri. În concluzie, cele peste 30 de hectare de salcie albă plantate la Jegălia în ultimii trei ani reprezintă un real succes.

La Gostinari, în județul Giurgiu, procentul de prindere este de maximum 10%. Insuccesul acestei plantații se datorează, în primul rând, spațiului de înrădăcinare a puieților. Terenul reprezintă o depunere de nisipuri a căror adâncime este considerabilă. Acestor condiții se adaugă temperaturile ridicate și cuantumul scăzut al precipitațiilor, care au dus la creșterile mici ale puieților de plop care au supraviețuit.

La Călugăreni, în județul Giurgiu, procentul de prindere este de 95%. Se preconizează că recent instalata cultură forestieră se va dezvolta armonios.

La Malu, în județul Giurgiu, puieții tineri, cât și cei cu vârste de peste 10 ani (din parcela vecină) au început deja să formeze lăstari rezultați din rădăcini și să cucerească terenurile goale. În cazul parcelei plantate cu plop și salcie, aproximativ 20% din puieți s-au prins. O parte dintre puieții de plop, care în 2017 prezentau semne de uscare, s-au autorecepat, adică tulpina s-a uscat, iar de la bază a pornit un lăstar viguros.

La Armășești, în județul Ialomița, puieții plantați  începând cu 2011, mai ales cei de plop alb, au crescut vizibil. Puieții de frasin de câmp aveau deja semințele formate, ceea ce înseamnă că vor apărea și alți puieți rezultați din regenerare naturală. În interiorul parcelei, păsările și rozătoarele au adus, de-a lungul timpului, semințe de la mai multe specii, ceea ce explică prezența unor puieți de nuc și corcoduș.

La Siliștea-Gumești, în județul Teleorman, mai sunt speranțe pentru circa 30% din puieții de arțar tătărăsc și sânger, care fie s-au autorecepat, fie au lăstărit, unii având creșteri și de până la 50 de cm. Mai greu (dar în parametri normali în ceea ce privește ritmul de creștere), o duc puieții de cer.

La Talpa, în județul Teleorman, puieții de salcâm au deja talia corespunzătoare (în concordanță cu vârsta lor), o parte din ei începând deja să fructifice.

La Tigveni, în județul Argeș, plantația este compromisă 100% din cauza pășunatului excesiv și irațional. Până și exemplarele de măceș și plop alb (din flora spontană) erau intens roase.

La Topoloveni, în județul Argeș, procentul de prindere este de peste 95% în cazul tuturor celor trei specii de bază (frasin, paltin și stejar). Printre puieții plantați în primăvară s-au strecurat și câțiva puieți de mojdrean și mălin, care s-au adaptat bine.

La Șotânga, în județul Dâmbovița, aproximativ 20% din puieții de plop alb s-au uscat din cauza lipsei precipitațiilor, a temperaturilor ridicate din perioada aprilie-mai și a caracteristicilor de ordin structural și textural ale "solului" (sol bogat în argilă, la care se adaugă și resturile de lignit, care, în lipsa precipitațiilor, crapă masiv).

La Bezdead, în județul Dâmbovița, puieții de salcâm și cei de plop negru prezintă un stadiu de dezvoltare foarte bun. Completarea culturii nu este necesară, deoarece atât puieții plantați, cât și cei existenți (cătină, soc, frasin) vor pune stăpânire și pe cele câteva goluri în anii viitori.

La Breaza, în județul Prahova, există o paletă diversificată de specii. Tânăra pădure nu mai are nevoie de îngrijiri sau completări, fiind capabilă să se dezvolte singură din acest stadiu.

La Vladimir, în județul Gorj, puieții de salcâm plantați în toamna anului 2017 înregistrează deja creșteri de 20-30 de cm. Puieții de cer sunt mai mici, iar procentul de prindere este de aproximativ 80%.

La Grecești, în județul Dolj, procentul de prindere a puieților de cer și de gârniță (specii înrudite cu stejarul) este în jur de 80%.

La Rojiște, în județul Dolj, puieții existenți înregistrează creșteri bune și foarte bune, având în vedere că terenul este unul nisipos, aflat în partea de nord a “Saharei României”.

La Moinești, în județul Bacău, procentul de prindere este de circa 95%, ceea ce înseamnă că pădurea nu necesită completări. Puieții de pin silvestru se dezvoltă armonios.

La Bălțați, în județul Iași, cele două culturi sunt compromise în proporție de 100%. Toți puieții de glădiță au fost roși în nenumărate rânduri. Deși mai lăstăresc de la bază (adică se autorecepează), tinerele vlăstare nu pot rezista dacă vor fi roase din nou.

Și la Lețcani, în județul Iași, puieții de mojdrean sunt roși (însă nu la fel de mult ca cei de la Bălțați). Procentul de prindere este de circa 80%.

La Beceni, în județul Buzău, puieții de plop negru și de sălcioară prezintă un stadiu de dezvoltare mulțumitor, având în vedere solul sărăcăcios pe care au fost plantați. În cuprinsul parcelei de la Dimieni, majoritatea exemplarelor de plop au depășit 3 metri în înălțime, existând câteva goluri a căror suprafață cumulată este de maximum 20%. La Valea Părului, exemplarele de plop au depășit 4 metri în înălțime. Pe ambele parcele, puieții de sălcioară au înălțimi de 1-1,5 metri, tulpina începând să se ramifice puternic și să protejeze solul sărăcăcios.

La SânMihaiu Român, în județul Timiș, puieții de stejar pedunculat sunt dezvoltați armonios, creșterile medii fiind de 20-30 cm. Mulți dintre puieți înregistrau deja cea de-a doua creștere (așa-numiții lujeri de sânziene; fapt indicat și de coloritul roșiatic al unor frunze) - un fenomen des întâlnit la stejari și care apare, de obicei, atunci când puieții beneficiază de condiții optime de creștere.

La Utvin, în județul Timiș, procentul de prindere/menținere a puieților este de 10-20%, parcela fiind parțial inundată. Din motive ce țin de excesul de apă și de pășunat, completările nu sunt recomandate.

Toate culturile vor fi monitorizate și îngrijite în continuare, iar acolo unde va fi cazul, vom acționa cu acțiuni de completare, prin introducerea speciilor de puieți care au reacționat cel mai bine, de la caz la caz.

Pe aceste terenuri degradate nu a existat anterior o pădure ori alte asociații de vegetație lemnoasă care să protejeze și să amelioreze solul. În acest context, provocările pe care le-am întâmpinat nu ne-au surprins și nu o vor face nici în viitor. Vom acționa responsabil și cu grijă astfel încât tinerele noastre păduri să ajungă la maturitate.

Cele câteva terenuri pe care culturile forestiere nu au reușit să se dezvolte ne produc și nouă dezamăgire. Ne asumăm și noi o parte din răspundere și din toate aceste experiențe învățăm și identificăm soluții care să diminueze aceste riscuri pentru plantațiile viitoare. Plantațiile care nu se regăsesc în articol, urmează sa fie vizitate, iar informațiile le vom publica în cursul lunii august.

Veştile bune nu se opresc aici. În noiembrie vom împăduri din nou împreună. Vom realiza o nouă evaluare a procentului de prindere a puieților, potrivit normelor silvice, în toamna acestui an (septembrie-octombrie).

Plantează sau donează pentru noi!

magnifiercrosschevron-down