Puieții de ieri sunt pădurile de azi

Suntem aproape de momentul în care vom număra 1.000.000 de puieți plantați. În paralel cu pregătirea acțiunilor de împădurire care vor avea loc în toamnă, am verificat și aproape toate plantațiile realizate în primăvară și în anii precedenți.

Abrud (Alba)

În aprilie 2018, Bergenbier a inițiat campania ”Te Răcorești și Reîmpădurești”, campanie prin care împădurim împreună. La un an de la acțiunea de împădurire, puieții de conifere, în special cei de molid, arată foarte bine.

Fântânele (Arad)

Salcâmii s-au adaptat foarte bine zonei care este aridizată puternic și prezintă creșteri sesizabile. Iarba a fost cosită, aspectul fiind unul plăcut. Şi parcela din parc este bine întreţinută. Puieții de stejar (majoritari) și cei de paltin s-au dezvoltat frumos, spre deosebire de cei de tei care sunt afectaţi de căldură.

Topoloveni (Argeș)

Veștile de la Topoloveni sunt excelente. Peste 90% din puieți sunt prinși, iar vegetația spontană (arbuștii cu țepi) se dezvoltă luxuriant. În funcție de condițiile meteorologice, vom decide dacă acțiunile de completare vor fi realizate în toamna acestui an sau în primăvara anului viitor. În prezent, solul este foarte greu de săpat, din cauza lipsei de precipitații din zonă.

Sârbi (Bihor)

Dintre puieții de cireș, gorun, stejar roșu, cer și frasin plantați în primăvara acestui an, cireşii arată cel mai bine. 60% din suprafața parcelei este acoperită de copăcei, cu precădere în zona înclinată unde, în câţiva ani, va apărea o pădure rezultată şi din regenerare naturală (lăstari din cioatele de gorun, carpen, arțar etc.). Am plantat, de asemenea, și câteva sute de puieți de salcâm, care se prezintă foarte bine. Nici nu-i de mirare, având în vedere aridizarea din zonă.

Moinești (Bacău)

Puieții de pin silvestru plantați în 2017 au creșteri de până la 30 cm, iar cei de pe suprafața plantată în primăvara acestui an arată excelent.

Merei (Buzău)

Sunt zone în care aliniamentul de salcâm arată foarte bine, procentul de prindere fiind de 70-80%, pierderile fiind cauzate de solul foarte pietros din unele zone. Ne vom întoarce la începutul toamnei, pentru a analiza evoluția puieților.

Cozieni (Buzău)

Solul pe care am plantat la Cozieni este bogat în carbonat de calciu, de aceea, în 2017, alegerea speciilor a fost făcută cu multă grijă – mojdrean ca principală specie, combinat cu frasin de câmp și cu stejar pufos. Procentul de prindere este de circa 80-90%, iar înălțimea medie a puieților de mojdrean și de frasin de câmp oscilează între 1,5 și 2 m. Puieții de stejar pufos prezintă și ei un stadiu de dezvoltare bun, creșterile acestora, deși mult mai mici, fiind susținute. Tânăra cultură este completată de puieți de păducel, cătină albă, porumbar, măceș, mături, ulm de câmp și păr pădureț, rezultați din regenerare naturală.

Beceni și Poiana Părului (Buzău)

Per ansamblu, ambele păduri arată foarte bine, puieții de plop negru din Poiana Părului ajungând chiar la înălțimi de 10 m. La Beceni, solul este foarte pietros și sărac, motiv pentru care aproximativ 10% din puieții de plop negru sunt uscați, dar în anii ce vor urma vor apărea spontan puieți de cătină roșie și de sălcioară care vor completa pădurea.

Jegălia (Călărași)

Este una dintre locațiile preferate atât de noi, cât și de voluntari, de aceea împădurim la Jegălia încă din 2015. Am început cu salcie care arată excelent. Am continuat cu aceeași specie în 2016, puieții înregistrând cea mai vizibilă creștere atât în înălțime, cât și în formarea coroanelor. Un an mai târziu am plantat din nou cu salcie, care se dezvoltă armonios. Puieții de salcâm plantați în primăvară se prezintă corespunzător – receparea realizată în primăvară a avut rezultatul scontat și anume lăstari viguroși.

Peștera (Constanța)

Veștile de la Peștera sunt excelente pentru toate cele 3 plantații pe care le-am realizat aici. Salcâmii plantați în 2013 au în jur de 6 metri înălțime și arată excepțional. Un an mai târziu, în 2014, am plantat o perdea de protecție formată din glădiță (specia majoritară) și sălcioară. Și aici rezultatele sunt vizibile, iar imaginile vorbesc de la sine. Plantația din 2017 – perdea de protecție din glădiță –arată excelent.

Mihail Kogălniceanu (Constanța)

Este cel mai dificil teren pe care ni l-am asumat, pământul fiind foarte tare, imposibil de tasat. Din acest motiv, la care se adaugă și arșita din zonă, procentul de prindere este foarte mic. Vom decide dacă plantația va fi refăcută în perioada următoare, date fiind condițiile vitrege de aici.

Grecești (Dolj)

În județul Dolj ne confruntăm cu probleme cauzate de pășunat, pe suprafața plantată în 2017. Puieții de la marginea parcelei sunt roși de oi și de capre. Din acest motiv procentul de prindere este de aproximativ 70-80%. Plantația de la Grecești necesită o descopleșire, operațiune care ar accentua creșterea puieților, prin eliminarea ierburilor care concurează pentru resursele nutritive disponibile. Parcela plantată în 2019 prezintă un procent de prindere de aproximativ 50%, de aceea vom demara acțiuni de completare.

Rojiște (Dolj)

Puieții de salcâm au crescut semnificativ, unii dintre ei atingând și 4 m înălțime. Și puieții de glădiță și de mălin din cuprinsul parcelei s-au dezvoltat armonios. Salcâmii au început să fructifice, de aceea golul identificat anul trecut în cuprinsul parcelei a fost parțial acoperit.

Cuza Vodă (Galați)

Din cauza condițiilor vitrege de teren (soluri nisipo-argiloase cu fertilitate scăzută), a temperaturilor ridicate care contribuie la aridizare, parcela plantată cu salcâm înregistrează un procent de prindere de 10-15%. Vom analiza situația pentru a stabili momentul în care plantația va fi refăcută.

Puieții de glădiță care formează un aliniament de-a lungul drumului sunt prinși în procent de 50%. Principalul pericol pentru această cultură îl reprezintă pășunatul din zonă.

Călugăreni (Giurgiu)

Veștile din județul Giurgiu sunt foarte bune, puieții de plop au peste 3 m înălțime, procentul de prindere fiind de aproximativ 90%. Cultura a fost întreținută, în prezent talia ierburilor fiind mult mai mică decât cea a puieților.

Malu (Giurgiu)

Plantația a devenit o tânără pădure independentă. Salcâmii au crescut semnificativ, înălțimea lor fiind de peste 5 m. Aceștia au început să fructifice și să dezvolte lăstari. În ceea ce privește puieții de plop și de salcie plantați în 2015 pe un teren cu permeabilitate foarte scăzută, rezultatele sunt mulțumitoare.

Vladimir (Gorj)

Puieții de salcâm se dezvoltă frumos și beneficiază de protecția celor rezultați din regenerare naturală. Deși zona este considerată încă pășune de localnicii care își priponesc aici caii, foarte puțini puieți de cer (unul din frații stejarului) sunt roși. Dacă situația rămâne neschimbată, există premise ca aceștia să se dezvolte armonios.

Negomir (Gorj)

Puieții de salcâm (majoritari) prezintă un procent de prindere de peste 90%. În schimb, doar jumătate dintre puieții de cer au prins rădăcini. Întrucât solul suferă din lipsa precipitațiilor, fiind foarte tare și pe alocuri crăpat, completarea culturii forestiere va fi realizată în primăvara anului viitor.

Râu de Mori (Hundedoara)

Există speranțe mari să rezulte o nouă pădure aici din puieții plantați în cadrul campaniei ”Te Răcorești și Reîmpădurești” realizată împreună cu Bergenbier și din cei rezultați din regenerare naturală.

Beriu (Hunedoara)

Puieții de molid plantați în cadrul campaniei ”Te Răcorești și Reîmpădurești” arată cel mai bine. Deși sunt în primul an de viață, aceștia prezintă deja creșteri susținute. În plus, în cuprinsul parcelei există foarte mulți puieți de fag, carpen, arțat, paltin de munte și ulm de munte care vor ajuta la formarea unei noi păduri.

Armășești (Ialomița)

Puieții de ulm și de frasin de câmp au crescut vizibil, unii dintre ei ajungând la peste trei metri înălțime. Puieții de frasin fructifică puternic, iar din sămânța lor vor crește alți copăcei care vor acoperi locurile libere.

Popești-Leordeni (Ilfov)

Puieții plantați în toamna lui 2019 se prezintă excelent, procentul de prindere fiind de peste 90% .

Tăureni (Mureş)

Pe suprafaţa împădurită în 2012 (parcela de jos) procentul de acoperire se apropie de 60%. Puieţii de stejar s-au dezvoltat acceptabil, iar cei de frasin de câmp și mojdrean mai mult. În mod natural, s-au instalat deja câțiva puieți de nuc comun, salcâm, măceș și sânger. Paltinul, frasinul de câmp și salcâmul fructifică, ceea ce înseamnă că semințele vor ajunge pe sol și vor da naștere altor puieți. Pe parcela de sus, unde au fost plantați salcâmi, procentul de acoperire este de circa 15%. Vom analiza oportunitatea revenirii pe această suprafaţă pentru replantare/completare.

Tătaru (Prahova)

În toamna anului trecut, voluntarii au plantat într-un viitor parc dendrologic puieți de stejar, stejar roșu, frasin, paltin, platan, sălcioară, plop alb, cununiță, zâmbru, scumpie, maclură și ienupăr care s-au dezvoltat armonios, gradul de prindere fiind unul foarte ridicat.

Nu la fel de bune sunt veștile despre plantația din primăvara acestui an. Procentul de prindere este unul foarte mic. Din acest motiv, în toamnă plantația va fi refăcută integral prin plantarea de pin, molid și larice.

Ardud (Satu Mare)

Cele șase hectare de pădure de stejar și de frasin plantate în 2012, 2013 și 2014 arată excelent. Efortul voluntarilor de a planta și de a îngriji această plantație fost răsplătit din plin.

Talpa (Teleorman)

Puieții de salcâm arătă excepțional și nu mai este nevoie de nicio intervenție a voluntarilor plantatori. Imaginile vorbesc de la sine.

Dobrotești (Teleorman)

Din cei 10.000 de puieți de salcâm plantați în 2018, cei aflați în zona mai îndepărtată de drum au un procent de prindere ridicat. . În unele zone, vom organiza acțiuni de descopleșire, pentru a îndepărta ierburile foarte înalte.

SânMihaiu Român (Timiș)

Față de anul precedent, puieții de stejar pedunculat au înregistrat creșteri semnificative, lujerii anuali având lungimi de 20-50 cm. În plus, celelalte specii plantate ori pre-existente (corcoduș, plop negru, nuc comun) sunt, ca talie, peste puieții de stejar. Pentru că o parte dintre copaci se confruntă cu făinarea frunzelor (acea pâslă albă de la suprafața acestora, cauzată de o ciupercă), este necesară stropirea puieților cu un fungicid special.

Totodată, echipa organizatorică ia în calcul completarea plantaţiei cu câteva sute de puieți din alte specii (frasin, arțar), atât pentru creșterea gradului de diversitate, cât şi pentru acoperirea unor goluri mici semnalte în urma vizitei.

Cralovăț (Timiș)

Din păcate, plantația de la Cralovăț este compromisă total, din cauza pășunatului și a secetei înregistrate în cursul verii. În primăvară este necesară replantarea puieților de foioase.

Mihăiești (Vâlcea)

Procentul de prindere este de aproximativ 40%, iar zona este amenințată de pășunat, parte dintre puieți fiind roși de animalele localnicilor din zonă. Întrucât în prezent solul este tare, lucrările de completare vor fi realizate la primăvară.

Șotânga (Dâmbovița)


Plantația veche, începută în toamna anului 2017, a fost destul de afectată de pășunat și acum își revine cu greutate. Va fi nevoie de completări.
Parcela plantată în 2018, toamna, arată foarte bine, puieții find prinși în proporție de 90%.

Breaza (Prahova)

E deja pădure! Mozaicul de specii este incredibil, fiind compus, cu precădere din: frasin, paltin, salcie, plop, salcâm, sălcioară, cireș păsăresc, măr pădureț, păr pădureț, nuc comun, mălin, păducel, măceș, dârmox.

Bezdead (Dâmbovița)

Aici avem mici goluri (10-15%), unele dintre ele cauzate și de mișcările de alunecare a terenului (se vede și în poze). Nu este nevoie de completări, deoarece atât puieții de salcâm (și cele câteva zeci de plop negru) plantați, cât și cei rezultați din regenerare naturală (cătină albă, soc negru) acoperă destul de bine solul.  Rezultatele sunt foarte bune, puieții înregistrând creșteri semnificative, sesizabile.

Ulmu (Călărași)

O pădure superbă de 5 ha de salcâm, plantate aici în 2015!

Din păcate, așa cum anunțam și anul trecut, printre terenurile pe care am plantat, sunt și câteva pentru care încă nu am găsit soluții de redresare și la a căror ”salvare” aproape am renunțat, motivul principal fiind pășunatul intensiv și lipsa de implicare a autorităților în acest sens. În această situație se găsesc terenurile din Tigveni-jud. Argeș, Bălțați și Lețcani-jud. Iași, Siliștea- Gumești din jud. Teleorman. La Gostinari, jud. Giurgiu, puieții sunt uscați aproape complet, din cauza secetei din ultimii ani. Dacă nivelul de implicare al autorităților locale va crește în viitorul apropiat, nu excludem revenirea pe aceste suprafețe pentru replantări.