Forumul Pădurilor

Foto Alex Găvan - paduri

sursa foto: Alex Găvan
Joi, 25 februarie, a avut loc Forumul Pădurilor – de la tăieri ilegale la protecție și gestionare responsabilă, eveniment organizat de Greenpeace România, WWF România, Fundația Eco-Civica și ProPark – Fundația pentru Arii Protejate. Organizațiile de mediu, împreună cu Ministerul Mediului și Pădurilor, au semnat o Declarație privind unele priorități și direcții concrete de acțiune în domeniul administrării pădurilor din România.

Forumul Pădurilor a reprezentat prilejul pentru ca organizațiile de mediu și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să semneze o declarație care cuprinde o viziune despre viitorul pădurilor din România și un set de măsuri și obiective concrete pentru protejarea pădurilor, atât pentru anul 2016 cât și în orizontul 2020. Detaliile acestui forum le regăsiți aici [1].

Alteța Sa Regală, Prințul Charles de Wales, a făcut la rândul său o declarație privind situația pădurilor din România. Filmarea poate fi vizionată aici [2].

Inițiativa „Plantăm fapte bune în România”, prin fondator Liana Buzea, susține acest demers și prezintă problemele cu care se confruntă în misiunea sa de a contribui la îmbunătățirea situației pădurilor din România:

„Conform strategiei PNDR 2014 – 2020, România are în vizor creșterea suprafeței împădurite. Cu toate acestea încă nu există un program de creșterea suprafeței împădurite derulat la nivel național de către autoritatea de resort (Ministerul Mediului). Principala opreliște o constituie aspectele legal – juridice al terenurilor. Concret, există o multitudine de legi și directive pe care schimbarea categoriei de folosință a unor terenuri propice împăduririi le-ar încălca. În prezent majoritatea administrațiilor publice locale nu cunosc acest veritabil hățiș legislativ și riscă să încalce una, sau chiar mai multe legi, în detrimentul oricărei inițiative sincere și oportune în acest sens. De asemenea, împădurirea terenurilor private constituie o altă problemă majoră pe care instituția o are în acest moment, datorită fie lipsei de interes a proprietarilor privați, fie datorită imposibilității de recuperare a eforturilor financiare necesare unui asemenea demers.
În plus, în cazurile în care există atât voință cât și posibilități financiar – materiale, există opinii radical diferite între mediul academic de silvicultură și cel de biologie privind oportunitatea împăduririi. Conflictele apar fie datorită terenurile selectate pentru programele de împădurire, fie datorită speciilor de material săditor considerate oportune împăduririi. Acest fapt expune orice demers de împădurire unor controverse suplimentare, deci unor opreliști reale în calea creșterii suprafeței împădurite.
Ca inițiativă de împădurire pe bază de voluntariat, „Plantăm fapte bune în România”, ne-am propus să contribuim la creșterea suprafeței împădurite prin eforturi ale societății civile. Deși eforturile, privite la nivel macro, pot părea mici, am mobilizat până în prezent voluntari din 15 județe cu care avem proiecte începute pe 135 de hectare. În unele cazuri problemele enunțate anterior ne produc dificultăți reale în schimbarea destinației terenurilor pe care ne desfășurăm activitățile. Mai mult, beneficiarii acestor proiecte (proprietarii terenurilor, administrațiile publice locale) constată că este mai simplu să rămână posesorii unor terenuri acoperite cu vegetație forestieră, dar încadrate juridic la alte cateogorii. Deși plantațiile noastre produc efecte benefice asupra ecosistemului local, și rezolvă o multitudine de probleme administrative și ecologice pe care localitatea le are, ele rămân în afara fondului forestier, deci sunt expuse riscului de a fi eliminată pădurea (fie ea și artificială) pe care o lăsăm în urmă.

Pentru a ne atinge obiectivul național, considerăm că eforturile intersectoriale (mediul academic de biologie, cel de silvicultură) cât și cele inter-instituționale (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale) trebuie sporite. Astfel, vor fi identificate terenurile potrivite împăduririi, atât din punct de vedere legislativ cât și al conservării biodiversității. În caz contrar, construim strategii goale, pe care nu le putem implementa, sau planuri care vor ramane doar pe hârtie.”