Fă cadou 
un copăcel
Daruiește-ți ziua de naștere
logo-plantam-fapte-bune@2x

21 de județe, 180 de hectare, aproape 600.000 de puieți și peste 27.000 de voluntari implicați – acestea sunt realizările „Plantăm fapte bune în România” din 2011 și până în prezent.

Sub sloganul „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!”, în 2017 lansăm o nouă mobilizare civică în masă pentru a crește suprafața împădurită a României.

Pentru acțiunea din 18 noiembrie în care vizăm 15 județe, căutăm atât terenuri care pot fi împădurite și incluse în fond forestier cât si colegi de proiect.

Facem apel la toate Primăriile și Consiliile locale care dețin terenuri publice cu probleme (agricol degradat, cu risc de alunecare, cu alunecări produse sau perdele forestiere de protecție impotriva viscolelor) să răspundă invitației noastre. Terenurile căutate aparțin administrațiilor publice locale, se află în domeniul public al primăriei, nu în cel privat, nu sunt arii protejate (SIT NATURA 2000) și nici nu se află la mai puțin de 1 km distanță de astfel de arii. De asemenea, acestea nu sunt încadrate ca pajiști, pășuni, islazuri, nu sunt în litigiu și nici nu se află pe lista de subvenții APIA.

Suntem conștienți de puterea echipei, de aceea căutăm colegi care să se implice în organizare în cât mai multe județe. Cei interesați pot contacta echipa de proiect pe adresa [email protected] cu recomandări de:

Echipa „Plantăm fapte bune în România” promovează cauza pădurilor, sub orice formă. Astfel, românii pot să se implice fie la organizarea plantațiilor oficiale ale proiectului „Plantăm fapte bune în România”, respectând anumite reguli de organizare, fie prin organizarea unor acțiuni independente (pe terenuri aflate în incinta școlilor, grădinițelor, spațiilor din jurul blocurilor de apartamente sau altor spații publice și propice unor acțiuni de plantare sau împădurire), fie prin implicarea în proiecte de împădurire ale altor organizaţii care se desfășoară mai aproape de ei.

 „Plantăm fapte bune în România” primește colegi, colaboratori, parteneri și oferă informații utile privind organizarea propriei plantații pe adresa: [email protected]

Împreună „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!”

”Plantăm fapte bune în România”, inițiativă națională pe bază de voluntariat aflată în al șaptelea an de activitate, caută voluntari care să coordoneze plantările din județele României.

Din 2011 și până în prezent, „Plantăm fapte bune în România” a avut acțiuni în 21 de județe – 27.376 de voluntari au împădurit o suprafaţă de peste 180 de  hectare, reușind să planteze 576.143 de puieţi. 2016 a fost al doilea an consecutiv în care ne-am propus ca, în luna noiembrie, să organizăm plantare în toată țara într-o singură zi şi al doilea an în care am avut și Republica Moldova alături de noi.

Sub sloganul „Plantăm! Îngrijim! Împădurim!”, toamna aceasta lansăm o nouă mobilizare civică în masă pentru a proteja și crește pădurile din România. Pentru acest obiectiv ne căutăm colegi în proiect.

Fie că ești simplu voluntar, fie că reprezinți o asociție/fundație, dacă iubești natura și ai experiență în coordonare de proiecte, scrie-ne pe adresa de e-mail [email protected] până pe 15 martie 2017.  Citește aici mai multe despre atribuțiile coordonatorilor județeni PFBRo.

Beneficii:

În 2016, ”Plantăm fapte bune în România” împreună cu agenția de publicitate Publicis au lansat campania Green Endorsement. Voluntarii participanți la acțiunile de împădurire organizate de ”Plantăm fapte bune în România” obțin, pe lângă satisfacția implicării la un proiect cu impact pozitiv asupra mediului, și o recunoaștere oficială sub forma unui certificat – Green Endorsement Pro sau a unei diplome – Green Endorsement Basic, în funcție de gradul de implicare, ambele recunoscute ca un plus la angajare de 33 de companii de top din România, precum și Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor.

Te așteptăm alături de noi!

În prezent, România riscă decimareaprin diminuarea la minimum a repercursiunilor legale asupra personalului silvic care (voit sau nu) ar contribui la acest dezastru.

Astăzi majoritatea ONG-urilor de mediu s-au mobilizat să semnaleze acest risc major.

Contextul național

În 2016 Guvernul a emis OUG nr. 51 / 2016, menită să aducă completări Legii nr. 171 / 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice.

Prin OUG nr. 51 / 2016 s-au introdus sancțiuni care nu erau acoperite prin legislația României până la acel moment, iar în cazul sancțiunilor vechi cuantumul a fost majorat.

Noile sancțiuni și contravenții introduse în legislație anul trecut prin OUG nr. 51 / 2016 amendează încălcarea prevederilor tuturor actelor normative subsecvente SUMAL-ului (sistemul de urmărire a masei lemnoase). SUMAL-ul a fost publicat în 2014 în România, după eforturi multiple. Acest instrument asigură transparența în gestionarea masei lemnoase la nivelul României și a reprezenat un pas real înainte pentru societatea românească în lupta cu corupția din gestionarea pădurilor. De aici și necesitatea actualizării sancțiunilor în legislație, pentru a asigura buna implementare a SUMAL.

Aceste sancțiuni vizează atât ingineri silvici care activează în cadrul ocoalelor silvice de stat (cele ale Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA - 320), cât și ingineri silvici care activează în ocoalele silvice de regim (altfel spus, private - 140).

Inginerii silvici sunt puși în poziția de a plăti (scump) pentru greșelile pe care le fac, cu sau fără intenție, în exercitarea funcției.

OUG nr.  51 / 2016 este unul dintre instrumentele de bază gândite pentru diminuarea tăierilor ilegale din România. 

Contextul european

OUG nr. 51 / 2016 este importantă și din perspectiva transpunerii în legislația din România a Regulamentului European nr. 995 / 2010 (EUTR - European Timber Regulation) de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc lemn și produse din lemn pe piață. Acest regulament urmăreşte, în principal, prevenirea şi combaterea comerţului cu lemn recoltat în mod ilegal.

La începutul anului 2016 România risca declanșarea procedurii de infringement din partea Comisiei Europene din cauza lipsei unor prevederi legislative în acest sens, drept pentru care OUG nr. 51 / 2016 a fost emisă.

Dacă România nu transpunea regulamentul EUTR 995, risca amenzi zilnice de 200.000 EURO.

Situația actuală

Marți, 28 februarie, în Plenul Camerei Deputaților, este supus votului un proiect de lege prin care se dorește abrogarea OUG nr. 51 / 2016 care actualiza și înăsprea sancțiunile nerespectării regimului silvic.

Dacă se va respinge această ordonanță, vor putea fi mult mai ușor de realizat abuzuri în serviciu sau aduse prejudicii fondului forestier din România. Țara noastră ar fi dusă înapoi cu cel puțin 9 ani (momentul la care a fost conceput SUMAL-ul).

Apelul nostru

Pentru a ne păstra aurul verde, pentru a ne proteja resursa strategică lemn de orice contravenții sau infracțiuni (indiferent că ar fi comise cu sau fără intenție) și pentru a nu risca declanșarea unor noi sancțiuni din partea Comisiei Europene, solicităm Plenului Camerei Deputaților OUG nr. 51 / 2016 în forma în care a fost emisă de Guvernul din 2016.

În cazul în care majoritatea din Camera Deputaților va vota aborgarea OUG nr. 51 / 2016, solicităm Președintelui României, Klaus Johannis, să trimită înapoi în Parlament proiectul de lege privind respingerea OUG nr. 51 / 2016 în vederea rediscutării acestuia și adoptarea OUG nr. 51 / 2016 în forma în care a fost emisă de Guvernul din 2016.

Abrogarea acestei ordonanțe ar reprezenta o altă formă de continuare a tentativelor din 31 ianuarie 2017 - restrâns în acest caz la regimul silvic.

 

Recent, site-ul ecopres.ro a publicat un articol despre plantarea unui milion de puieți în luna octombrie sub umbrela inițiativei ”Plantăm fapte bune în România”. Dorim să precizăm că demersul din acel articol este din anul 2015.

Echipa noastră de comunicare a încercat să intre în legătură cu această publicație, pentru a pune o dată știrii respective, fără să primească vreun răspuns.

În prezent ne conturăm strategia pentru anul în care ne aflăm: 2017. Vom anunța planurile noastre din acest an în cel mai scurt timp.  Unica sursă de încredere pentru astfel de comunicări o reprezintă canalele noastre de comunicare.

Vă mulțumim și abia așteptăm să punem la cale și în acest an plantări frumoase alături de voi.

Din 31 ianuarie 2017 România se află sub presiunea unor modificări legislative cu impact major asupra funcționării uneia din cele trei puteri ale statului: justiția.

Prin OUG nr. 13 / 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

pot rămâne nepedepsite!

 

Ca inițiativă cu misiunea să creștem și să protejăm păduri, reprezentată legal de către Asociația EcoAssist din București (organizație înființată încă din 2008 cu misiunea de a mobiliza cetățenii în acțiuni de protejare și îmbunătățire a mediului înconjurător)

Iată interpretarea noastră a prevederilor din OUG nr. 13 / 2017 față de care ne manifestăm dezacordul. Considerăm că intrarea în vigoare a prevederilor articolului I din această ordonanță ar anula misiunea și esența nostră ca inițitivă cu scop în protejarea mediului înconjurător, în special a pădurilor.

Articolul I din OUG nr. 13 / 2017,

cel care ar putea intra în vigoare în data de 10 februarie 2017, are impact negativ inclusiv asupra mediului înconjurător.

Alin (1) din art. I modifică în următorul fel Codul Penal: „Favorizarea săvârșită de un membru al familiei sau afin pănă la gradul II nu se pedepsește.”

Articolul din Codul Penal care se modifică prin acest aliniat este cel privind favorizarea făptuitorului: „Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, sau cu amendă.”

Dacă această prevedere ar intra în vigoare, ajutorul acordat de anumite persoane în obstrucționarea justiției nu s-ar mai pedepsi. Lucru care ar însemna lăsarea în libertate nu doar a celor care împiedică realizarea justiției, dar chiar și a celor care încalcă legile (și primesc ajutor să nu fie trași la răspundere).

Cu alte cuvinte, dacă în prezent, dintre toți cei care sunt acuzați de tăieri ilegale de pădure, oricare dintre acești făptași înrudiți cu o persoană care îi ajută în obstrucționarea cercetării penale, tragerii la răspundere, executării pedepsei ar putea să nu fie trași la răspundere, atât făptașii cât și cei care îi favorizează pe aceștia.

Ca organizație înființată pentru protecția mediului, ca inițiativă cu misiunea să creștem și să protejăm pădurile, considerăm că toți cei care comit ilegalități, cât și cei care îi favorizează în acest proces, trebuie să fie pedepsiți conform legii. Aceasta este o funcționare normală a statului de drept. Noi ca organizație și ca inițiativă națională de împădurire nu putem proteja pădurile dacă legile în sine oferă cadrul pentru încălcarea oricăror dispoziții legale.

Alin (3) din art. I aduce două modificări Codului penal în ceea ce privește abuzul în serviciu:

Prima: „Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, cu stiinta, indeplineste un act prin incalcarea unor dispozitii exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului sau nu indeplineste un act prevazut de dispozitiile exprese dintr-o lege, o ordonanta sau o ordonanta de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba materiala mai mare de 200.000 lei ori o vatamare grava, certa si efectiva a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevazute si garantate de legile in vigoare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.”

Cu alte cuvinte, orice act sau faptă a unui angajat al unui Ocol Silvic public, Direcții Silvice, Administrație de arie protejată, membru al Consiliului științific al unei arii protejate (înființate și cu regulament de funcționare stabilite conform legii), care ar încălca prevederile unor legi precum:

(lista cu legislație ar putea continua până la epuizarea tuturor legilor, ordinelor de ministru, hotărârilor de guvern cu aplicație în domeniul protecției mediului)

dar acest fapt nu ar produce o pagubă mai mare de 200.000 RON, ar putea conform acestui aliniat să nu fie pedepsită.

Stabilirea unui prag al pagubelor materiale ca urmare a abuzurilor în serviciu considerăm că reprezintă încălcarea statului de drept.

Atunci când legile crează cadrul pentru realizarea abuzului în serviciu (prin stabilirea unei limite sub care nu se pedepsește), aplicarea în domeniul silvic ar rezulta în decimarea treptată a pădurilor și a valorilor naturale de conservare!

Dacă această prevedere a OUG nr. 13 / 2017 ar intra în vigoare, ar deveni ineficiente și invalide toate eforturile organizațiilor de protecția mediului care semnalează și duc în instanță abuzurile asupra resursei naturale strategice pe care pădurile o reprezintă.

A doua modificare a aliniatului (3) este că „Dispozitiile alin. (1) si (2) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative."

Cu alte cuvinte, dacă un funcționar public emite sau aprobă acte normative care aduc prejudicii, indiferent că aceseta sunt sub sau peste 200.000 RON (iar prejudiciile aplicării unei legi defectuoase se vor cumula la nivel național la valori mult mai mari), acel funcționar nu va fi sancționat. Deci se creează cadrul prin care vom crea legi care permit abuzurile!

Acest lucru ar însemna practic crearea cadrului legal în care s-ar prăda un stat de toate resursele și capacitățile sale de dezvoltare.

Efectele negative ale acestei OUG nr. 13 / 2017 nu ar fi doar în domeniul protecției mediului și resurselor naturale, ci s-ar duce în orice alte domenii: artă, cultură, tezaur național, mediul de afaceri, educație, sănătate, sport, comerț interior și exterior, transporturi, furnizarea de utilități publice. Aceste prevederi pot aduce România în pragul haosului, falimentului, eșecului ca stat.

 

Ca societate civilă, ca cetățeni ai României, nu dorim să vedem prăbușirea statului nostru și compromiterea viitorului nostru.

Codul penal în forma dinaintea emiterii OUG nr. 13 / 2017 conține prevederi care merită îmbunătățite pentru a asigura o bună înfăptuire a justiției și pentru a reducere considerabil încălcările normelor în vigoare.

Din această perspectivă, ca reprezentanți ai societății civile, susținem modificarea acestei legi prin dialog social și prin urmărirea procedurii uzuale de modificare a legilor organice. În același timp considerăm că prevederile OUG nr. 13 / 2017 nu întăresc puterea justiției, ci, din contră, o diminuează. Considerăm că prevederile OUG nr. 13 / 2017 nu întăresc intrumentele de menținere a statului de drept, ci, din contră, le reduc.

Facem apel la conștiința oricărui român care a plantat vreodată un puiet pe un teren public, oricărui om care a mers vreodată la o acțiune de curățenie a unei păduri, ape, arii protejate, la o acțiune de marcare de trasee turistice, oricine a sprijinit vreodată o cauză care protejează resursele naturale ale României sau oricine a făcut un gest pentru dezvoltarea societății românești, să înțeleagă riscurile acestei ordonanțe pentru viitorul României.

Noi, ca inițiativă de împădurire pe bază de voluntariat și totodată ca ONG de protecția mediului, nu putem trece cu vederea aceste fapte.

Ne dorim un viitor sănătos, armonios și propice dezvoltării noastre, a mediului în care tărim și a celor care ne vor urma.

Ne manifestăm opoziția vis-a-vis de prevederile OUG nr. 13 / 2017 și solicităm anularea acesteia.

magnifiercrosschevron-down